"Şi ce dacă? E mică." zic anonimii văzând-o trecând pe stradă.
Păi poate o fi... dar de unde ştiu ei că înainte de zâmbetul ei, mii de lacrimi cristaline i-au udat faţa şi că în sufletul ei nu a fost o amestecătură de sentimente?
Da, ei nu ştiu... dar chiar aşa a fost. Şi nu ascultă o altă versiune decât cea a lor, şi încep să judece.
Poate are o vârstă fragedă, poate e mică, dar asta nu înseamnă că nu ştie cu ce se mănâncă suferinţa.
Vrei să ştii ceva? E poate mai matură decât ei toţi la un loc.
Acasă... ea îşi plânge amarul din cauza amintirilor, îşi aminteşte de perioada când încerca să se rănească singură din cauza că... lumea e rea. Înainte, lumea îi punea etichetă, că arăta oribil, că era oribilă în nu ştiu ce bluză. Dar ghici ce... s-a schimbat. Viaţa a schimbat-o şi s-a ambiţionat. Şi a ajuns persoana care este acum; este matură. Mulţi ar muta luna şi stelele pentru un loc la masă, cu ea, dar ea îşi aduce aminte de ce a trăit, şi acolo intervine conştiinţa şi raţiunea... şi îi zic să nu se lase mai prejos, sau la acelaşi nivel, cu cei care au făcut-o aşa. Să nu fie ea persoana de care ea însăşi s-a temut cu ceva timp în urmă.
Aşa că oftează adânc, trage aer în piept şi merge mai departe. Şi se întoarce la prietenii ei, cei care au ajutat-o înainte, care o plăceau şi înainte să ajungă aici. Ei îi sunt recunoscători şi conştientizează cât de mare este răsplata pe care o primesc acum, răsplata susţinerii unui prieten.
Acum... câţi dintre noi fac aşa?
Probabil nu mulţi. Şi uite că, oricât de mică e, reuşeşte să le dea clasă celor care se lasă purtaţi de aparenţe.
EA ESTE MATURĂ! Faţă de cei mai în vârstă. Degeaba ai o vârstă, dacă nu ai cap şi nu eşti matur.
Keep that in mind. :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu